Când vorbim despre îngrășăminte organice, ne referim la toate acele îngrășăminte obținute din substanțe provenite din lumea animală și din cea vegetală.
De-a lungul acestor ani, interesul pentru îngrășămintele organice a crescut într-un ritm constant și a permis multor oameni să redescopere frumusețea și importanța de a avea o grădină proprie pe care să o poată cultiva.
Care sunt motivele acestei tendințe?
Protecția mediului și necesitatea unei alimentații corecte și controlate.
Poluarea pune la grea încercare în fiecare zi sănătatea planetei noastre: utilizarea îngrășămintelor biologice înseamnă evitarea folosirii substanțelor care, în timp, poluează și, în același timp, asigurarea posibilității de a consuma produse naturale.
Dacă tocmai te-ai hotărât să amenajezi o mică grădină de legume acasă, acest articol îți poate fi de ajutor: împreună vom descoperi lista îngrășămintelor organice și avantajele pe care le oferă utilizarea lor.
Vizitează secțiunea de produse de pe Bea, unde vei găsi o gamă completă de îngrășăminte organice potrivite pentru cultivarea produselor alimentare ecologice: obiectivul companiei este acela de a favoriza dezvoltarea unei agriculturi în deplină sinergie cu natura.
Solicită imediat o consultare!
Înapoi la origini: avantajele utilizării îngrășămintelor organice.
Utilizarea îngrășămintelor organice înseamnă o întoarcere în trecut, când în agricultură se respectau ritmurile naturii, nu se foloseau îngrășăminte chimice, iar alimentația era alcătuită din „produse de sezon”.
În prezent, o mare parte din producția agricolă recurge la fertilizarea chimico-sintetică, adică o metodă de fertilizare care utilizează atât îngrășăminte chimice, cât și biologice și care are ca scop să asigure că solul revine la producerea aceleiași cantități de elemente care, de-a lungul timpului, a scăzut.
Cu toate acestea, se trece cu vederea faptul că solul este un element a cărui vitalitate depinde de numeroși factori: utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor chimice și sintetice a contribuit la epuizarea stratului de humus creat de ani de fertilizare organică.
Astfel, fertilitatea solului, în loc să crească, a scăzut DRASTIC.
Il concime biologico permette di dare alla terra il giusto apporto di sostanze nutritive proprio perché formato da sostanze di origine organica, contribuendo in questo modo a mantenere la terra sempre fertile.
În plus, îngrășămintele organice pot contribui la menținerea umidității în sol în perioadele de secetă severă, reducând necesitatea irigării frecvente.
Lista îngrășămintelor organice: tipuri existente.
După cum am văzut, datorită îngrășămintelor organice este posibil să menținem solul fertil și să ne asigurăm că plantele cresc sănătos și echilibrat, absorbind toate substanțele nutritive de care au nevoie.
Lista îngrășămintelor organice include îngrășăminte de origine animală, vegetală și mixtă: să vedem împreună principalele caracteristici și avantajele fiecăruia.
Îngrășăminte organice de origine animală.
Îngrășămintele organice de origine animală sunt: dejecțiile zootehnice, sângele uscat provenit de la animalele destinate sacrificării și gunoiul de grajd.
Gunoiul de grajd, cunoscut mai bine sub denumirea de bălegar, este, fără nicio îndoială, îngrășământul organic de origine animală prin excelență.
Este foarte ușor de obținut: este suficient să amesteci excrementele animalelor cu așternutul, iar apoi, odată ce s-a acumulat cantitatea necesară, amestecul trebuie lăsat la macerat la soare.
Gunoiul de grajd cel mai utilizat este cel de bovine, în timp ce cel de cai este folosit rar, deoarece este mai scump și potrivit pentru culturi ecologice de calitate superioară. Gunoiul de grajd de porc trebuie evitat, deoarece nu permite obținerea unor rezultate bune.
Deși aceste substanțe sunt naturale, utilizarea lor pe scară largă ar putea afecta fertilitatea solului și ar putea provoca daune mediului: de exemplu, deșeurile zootehnice nu numai că emană un miros neplăcut, dar, în timp, afectează pânzele freatice ale solului.
Substanțele nutritive, precum azotul, nu sunt asimilate de rădăcinile plantelor, iar altele sunt eliminate complet.
Îngrășăminte organice de origine vegetală.
Îngrășămintele organice de origine vegetală sunt compostul, cenușa de lemn, îngrășământul verde și tescovina, o substanță obținută în urma procesării uleiului de măsline.
Compostul se obține prin fermentarea resturilor vegetale, cum ar fi cojile de fructe, frunzele uscate care cad din copacii din grădină sau resturile din propria grădină de legume.
Procesul de macerare și fermentare a acestor elemente trebuie să respecte reguli foarte precise, pentru a se obține un îngrășământ organic bogat în substanțe nutritive și aditivi.
Nu arunca niciodată cenușa din șemineu, deoarece aceasta este bogată în substanțe nutritive extrem de importante pentru sol, în primul rând potasiu și fosfor.
Dacă, în schimb, nu ai șemineu acasă, poți apela oricând la tehnica îngrășământului verde, care constă în cultivarea unor plante care vor fi apoi îngropate în sol pentru a-l îmbogăți cu substanțe organice și a spori rezervele de apă.
În cele din urmă, și tescovina este un îngrășământ organic vegetal excelent, fiind bogată în substanțe nutritive de calitate care contribuie la îmbunătățirea compoziției solului.
Îngrășăminte organice mixte.
În cele din urmă, ultima categorie de îngrășăminte organice este cea mixtă.
În această categorie se încadrează compostul și gunoiul de grajd.
După cum am văzut mai sus, compostul provine din descompunerea elementelor de origine vegetală și animală; în schimb, gunoiul de grajd se obține prin prelucrarea excrementelor păsărilor, se găsește în comerț sub formă de pelete și este apreciat deoarece conține azot, fosfor și potasiu.
La fel ca în cazul deșeurilor zootehnice, și în ceea ce privește gunoiul de găină trebuie respectate anumite măsuri de precauție.
Acest îngrășământ organic, utilizat în doze mari, ar putea provoca daune solului, întrucât excrementele păsărilor ar putea conține urme ale substanțelor cu care se hrănesc aceste animale, care nu sunt complet ecologice.
