Activitatea de decontaminare a mediului are ca scop eliminarea substanțelor contaminante din sol, din pânzele freatice, din apele de suprafață și din sedimente.
Din punct de vedere normativ, conceptul de „reabilitare a siturilor poluate” a fost introdus prin Decretul legislativ nr. 22 din 5 februarie 1997 și prin Decretul nr. 471 din 1999.
În prezent, operațiunile de remediere a mediului sunt reglementate în întregime de Textul Unic privind Mediul (adică Decretul legislativ nr. 152/2006), în Titlul V din Partea IV, care transpune Directiva europeană 2004/35/CE (Prevenirea și repararea daunelor aduse mediului).
Norma definește cu o precizie extremă toate procedurile, criteriile și modalitățile de intervenție necesare pentru a reduce sau a elimina complet substanțele poluante sau sursele de poluare.
În scopul protejării mediului, BEA a dezvoltat o gamă de produse pe bază de amestecuri de enzime, polimeri de origine naturală și microorganisme selectate.
>> dă clic și descoperă toate produsele noastre
Care sunt principalele tehnici de decontaminare a solurilor contaminate cu hidrocarburi
Măsurile de decontaminare a terenurilor contaminate au ca scop reducerea nivelurilor substanțelor poluante până sub valorile-limită ale Concentrațiilor Prag de Risc (CSR) și ale Concentrațiilor Prag de Contaminare (CSC).
Tehnicile de remediere se clasifică în tehnici chimico-fizice și biologice; în ambele cazuri, se face distincția între intervențiile in situ și cele ex situ.
Printre măsurile de remediere biologică in situ se numără:
- Biosparging și Bioventing, utilizate atunci când contaminanții care trebuie eliminați nu sunt deosebit de biodegradabili;
- Bioventing: solul este decontaminat de substanțele poluante prin intermediul aerului, care joacă rolul de „vector” de oxigen pentru microorganisme.
Printre măsurile de remediere de tip biologic ex situ se numără:
- Biopila: această tehnică este utilizată pentru biodegradarea hidrocarburilor volatile și nevolatile, precum și a celor de tip policiclic aromatic;
- Bioremedierea: reprezintă cea mai bună soluție atunci când, pe lângă eliminarea substanței contaminante, este necesară introducerea în sol a florei bacteriene, a agenților reducători și a celor oxidanți.
Printre măsurile de remediere de tip chimico-fizic in situ se numără:
- Oxidarea chimică: în sol se injectează oxidanți chimici, cum ar fi permanganatul de potasiu sau peroxidul de hidrogen;
- Air sparging: contaminanții sunt „eliminați” din solul supus decontaminării cu ajutorul aerului sub presiune;
- Extracția vaporilor din sol: această operațiune se efectuează atunci când compușii organici volatili sunt extrași sub formă de vapori și tratați la suprafață;
- Pump and Treat: această tehnică este utilizată atunci când intervenția constă în decontaminarea apelor subterane poluate. Mai precis, apa este pompată și tratată la suprafață pentru a elimina LNAPL (uleiuri minerale, benzen, alcani, kerosen, motorină și BITEX), contaminanți miscibili și DNAPL (solvenți clorurați, hidrocarburi halogenate).
Se încadrează în categoria intervențiilor de remediere de tip chimico-fizic ex situ:
- Vitrificare;
- Termodistrugere;
- Desorbție termică;
- Soilwashing: ideal pentru tratarea solurilor cu granulometrie medie;
- Inertizare: tehnică adecvată pentru tratarea solurilor și nămolurilor care conțin PCB-uri și metale grele;
- Soilextraction: tehnică utilizată pentru decontaminarea solurilor de compuși organici volatili.
O scurtă prezentare detaliată a „Biopila” pentru decontaminarea solurilor poluate cu hidrocarburi
Remedierea solurilor poluate cu hidrocarburi prin tehnica „Biopila” constă în decontaminarea solului prin utilizarea microorganismelor prezente și a capacității acestora de a degrada anumite tipuri de contaminanți atunci când sunt îndeplinite anumite condiții de mediu.
Un exemplu în acest sens este decontaminarea terenurilor contaminate cu petrol.
Conform tehnicii de compostare în grămezi, se utilizează un sistem diferit de conducte pentru introducerea aerului, a substanțelor nutritive (adică fosfați și nitrați) și a apei.
În acest fel se dezvoltă flora bacteriană necesară pentru a declanșa procesul de degradare aerobă, adică cu oxigen, a poluanților.
Atunci când poluanții care trebuie eliminați sunt de origine petrolieră, avem:
- eliminarea compușilor mai ușori prin volatilizare în timpul aerării solului;
- eliminarea compușilor mai grei prin biodegradare.
